Dosarul „Fraudă la referendum” a ajuns la final. Curtea Supremă judecă astăzi ultimul temen în dosarul în care şeful PSD, Liviu Dragnea, a contestat decizia de condamnare la un an de închisoare cu suspendare pentru fraude la referendumul de demitere a fostului preşedinte Traian Băsescu.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat vineri la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde este programat ultimul termen în dosarul „Fraudă la referendum”, că este nevinovat și crede „cu tărie” în dreptul românilor de a participa la vot.
„Cred cu tărie în nevinovăția mea și de asemenea cred cu tărie în dreptul românilor de a participa la vot și de a fi prezenți la vot, ca și principiu fundamental al democrației”, a afirmat Liviu Dragnea înainte de a intra în sediul instanței supreme.
La acest ultim termen, procurorul de ședință și avocații vor ține pledoariile finale, urmate de ultimul cuvânt al inculpaților.
Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul „Fraudă la referendum” la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alți 74 de inculpați din dosar au fost fie achitați, fie condamnați la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de cei condamnați, inclusiv de Liviu Dragnea, care a declarat în mai multe rânduri că este nevinovat.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/ primarii/ activiștii de partid, preciza DNA.
De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.
Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.
