Situația implementării Memorandumului privind transparența în administrație

La 4 luni de la adoptarea Memorandumului: Creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public, inițiat de către Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) alături de Cancelaria Prim-Ministrului (CPM), transmitem constatările la nivelul primelor următoarelor cinici ministeremonitorizate integral și a Instituțiilor Prefectului din țară.

Ministerele monitorizate au fost Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, alături de entitățile subordonate acestora, urmând să dăm publicității, periodic, situația tuturor ministerelor/instituțiilor subordonate.

Metodologia de analiză presupune verificarea a 20 de indicatori (buget, drepturi salariale, plan de achiziții, execuția contractelor de achiziție și conținutul acestora, agenda conducerii, etc), documente necesar a fi publicate din oficiu conform memorandumului aprobat de Guvern. Situația centralizată la nivelul datei de 22 iulie 2016 este disponibilă aici: http://goo.gl/xbGch9, din această situație rezultând următoarele:

• Gradul de aplicare a prevederilor Memorandumului mai sus menționat, prin evaluarea conținutului afișării de informații de interes public în paginile de internet ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Apărării Naționale (MapN), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Culturii (MC), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) la nivel central a înregistrat o medie de peste 85%. La nivelul entităților subordonate media de conformare este una mai redusă, fiind situată în jurul cifrei de aproximativ 60%.  La 3  luni de la prima monitorizare a Memorandumului, ministerele au înregistrat în medie o creștere cu 10%. Dintre cele cinci ministere, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este cel care a aplicat în cel mai mare procent prevederile Memorandumului.

• La nivelul Instituțiilor Prefectului, media la nivel național este de aproximativ 85%, ceea ce semnifică un grad ridicat de conformare, față de peste 70% la data primei monitorizări. Paginile de internet au fost adaptate în conformitate cu standardizarea propusă în Memorandum  – 95% grad de conformare sub aspectul afișării informațiilor de interes public în format standardizat.
• La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, media generală a gradului de conformare a structurilor centrale și a celor subordonate este de aproximativ 61%, în cazul de față fiind analizate peste 210 de a structurii centrale și locale, inclusiv instituții deconcentrate (Inspectorate Județene de Poliție, Inspectorate Județene pentru Situații de Urgență, Jandarmeria Română, etc). Procentul de publicare a informațiilor de la nivelul structurii centrale MAI este de 85%. Printre instituțiile cu gradul cel mai ridicat de conformare se numără: Direcția Generală Pașapoarte, ISU Dolj și ISU Timiș, IPJ Botoșani, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Inspectoratul General pentru Imigrări și Jandarmeria Bistrița Năsăud. Constatăm în același timp că există unele instituții din subordinea MAI care nu dețin o pagină de internet, în aceste situații analiza fiind imposibil de realizat.
• La nivelul celor de 78 de instituții subordonate Ministerului Apărării Naționale (MApN), media procentulului de publicare și standardizare a afișării informațiilor de interes public este de doar 35%. Procentul de publicare a informațiilor de la nivelul structurii centrale MApN este de 70%, unele informații nepublicate având caracter clasificat (planuri de investiții, etc). În același timp, instituțiile cu gradul cel mai ridicat de conformare sunt reprezentate de Academia Fortelor Terestre „Nicolae Balcescu”, Academia Navala „Mircea cel Bătrân”, Academia Tehnică Militară și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale.
• În cadrul analizei realizate asupra Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor procentul de respectare a celor 20 de indicatori ai transparenței este de 85% la nivelul structurii centrale și de peste 55% la nivelul instituțiilor din subordine. Din rândul celor 64 de instituții analizate, constatăm faptul căinstituțiile subordonate Gărzii Naționale de Mediu (comisariatele regionale) nu dispun de o pagină proprie de internet. Printre instituțiile cu gradul cel mai ridicat de conformare se numără Agenția Națională pentru Protecția Mediului (80%), APM Alba, Sălaj,  Hunedoara și Vasliu (80-85%), restul instituțiilor subordonate MMAP având o medie mai redusă, situată în jurul cifrei de 60%.
• Cu referire la analiza efectuată la nivelul Ministerului Culturii, observăm, cu excepția structurii centrale (75%), a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (70%) și a Direcției Județene pentru Cultură Vrancea (75%), o medie redusă la nivelul Direcțiilor de Cultură și a instituțiilor de cultură din țară, media națională fiind situată în jurul cifrei de 30%. Documentele cele mai puțin publicate pot fi observate prin parcurgerea analizei atașate.
• La nivelul Ministerului Agriculturii se poate constata o discrepanță între nivelul ridicat de conformare al autorităților centrale (structura centrală – 90%) și instituțiile deconcentrate de pe plan local, cu o medie de sub 30%. Direcțiile pentru Agricutură cu un procent detașat de conformare la nivel național sunt reprezentate de Direcția Satu Mare (80%), Vaslui (80%), Harghita și Maramureș (70-75%), precum și de Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”, Institutul de Stat pentru Testarea si Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) și de Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole.

Principalele cauze identificate la nivelul situațiilor de neconformare țin de:

1. Lipsa resurselor IT (pagini web şi personal cu competenţe IT) dar și o slabă preocupare pentru minime eforturi de investiție în crearea unei pagini web în condițiile existenței, în mediul online, de resurse deschise disponibile;

2. Anumite dificultăți de comunicare/informare a instituțiilor subordonate (a tuturor angajaților cu diferite roluri în dezvoltarea unei culturi a transparenței în instituție) de la nivelul Ministerelor, ulterior adoptării Memorandumului;

3. Rolul secundar pe care, în tradiția de funcționare a instituțiilor publice, îl ocupa problematica transparenței pe agenda zilnică de lucru;

4. Lipsa deprinderii în a urmări implementarea, până la capăt, a prevederilor unei politici publice, unele autorități începând procesul de standardizare/afișare informații de interes public dar nefinalizându-l decât la momentul inițierii monitorizărilor noastre.

Efortul MCPDC și al Ministerelor de linie urmează să se concentreze în continuare, cu prioritate, în zonele în care se resimte cea mai acută nevoie de asistență pentru conformarea cu politicile naționale în materia transparenței, după această prima diagnoză națională necesară într-un asemenea proces de creștere a transparenței în instituțiile publice. În perioada imediat următoare, vom da periodic publicității toate situațiile monitorizate, transmit reprezentanții Guvernului.