Ministerul Afacerilor Externe îşi arată surprinderea cu privire la poziţia exprimată în 27 mai 2016, la Atena, de preşedintele Federaţiei Ruse cu privire la sistemul de apărare antirachetă din România.
Această pozitie relevă o ignorare a situaţiei reale pe care atât România, cât şi Aliaţii săi au explicat-o în repetate rânduri în ceea ce priveşte caracterul pur defensiv al sistemului de apărare antirachetă. Ar putea fi, totodată, interpretată ca o ameninţare la adresa securităţii regionale. Reamintim şi cu această ocazie că prevederile Acordului bilateral dintre România şi SUA în domeniul apărării antirachetă reglementează cu stricteţe caracterul defensiv al sistemului de la Deveselu şi conformitatea acestuia cu prevederile Cartei ONU. MAE reiterează că acest sistem nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse sau a altui stat.
Distorsionarea repetată a acestor realităţi nu face decât să menţină o atmosferă tensionată, în contradicţie cu spiritul de deschidere manifestat de România şi Aliaţii săi pe tema apărării antirachetă.
În plus, este surprinzătoare plasarea acestui subiect în cadrul regional de securitate, în condiţiile în care sunt binecunoscute cauzele evoluţiilor preocupante din ultimii ani în materie de securitate regională, transmite MAE.
Reacția autorităților din România a venit după ce președintele Putin a declarat că România şi Polonia că se află în vizorul rachetelor Rusiei.
„Dacă ieri în acele zone din România oamenii nu ştiau pur şi simplu ce înseamnă să fie ţinte, atunci azi vor fi forţaţi să ia anumite măsuri pentru a-şi asigura securitatea”, a fost avertizarea lui Vladimir Putin.
