Cercetătorii au arătat recent că un compus neobişnuit al zahărului care se găseşte în legumele cu frunze verzi hrăneşte flora bacteriană din stomac (bacteriile bune) şi le blochează pe cele dăunătoare, scrie csid.ro.
Cunoscut sub denumirea de sulfo-chinovoza (SQ ), este un monozaharid care conţini sulf, un lucru important pentru că sulful este al treilea cel mai abundent mineral din organism şi unul dintre amino acizii vitali folosiţi pentru a crea proteine pentru celule, ţesuturi, hormoni importanţi, enzime şi anticorpi.
„Sulful este crucial pentru formarea proteinelor, componente esenţiale ale tuturor organismelor vii, a declarat unul dintre cercetători”, Spencer Williams de la Universitatea din Melbourne, Australia. SQ este singura moleculă a zahărului care conţine sulf, iar digerarea moleculelor de către bacterii eliberează sulf în mediu, unde reintră în ciclul sulfului pentru a fi refolosit de alte organisme.
Sulfo-chinovoza este produsă de toate plantele verzi pentru a facilita fotosinteza, şi, cu cât este mai verde planta, cu atât conţine mai mult sulf. Potrivit lui Rae Johnston de la Gizmondo, în fiecare an, legumele cu frunze verzi produc zahăr la o scală comparabilă cu întreaga producţie mondială de minereu de fier.
Singura problemă? Oamenii nu îl pot digera. „Nimeni nu avea nicio ideea unde se duce sau ce se întâmplă cu el în momentul în care planta moare. Dar, de fapt, este folosit de bacteriile care trăiesc în intestin pentru a le promova creşterea, ceea ce este benefic pentru sănătatea noastră”, a declarat coordonatorul proiectului Ethan Goddard-Borger de la Walter and Eliza Hall Institute din Melbourne pentru ziarul Sydney Morning Herald.
Deşi oamenii de ştiinţă ştiau despre prezenţa SQ de 50 de ani în legumele cu frunze verzi, precum spanacul, broccoli, varza kale sau pătrunjel, nimeni nu şi-a putut da seama cum bacteria din intestin o extrage din legume pentru a-l folosi ca sursă de energie.
O echipă de cercetători din Australia a identificat o enzimă YihQ pe care bacteria o foloseşte pentru a izola, absorbi şi metaboliza aceste zaharuri care conţin sulf.
Această descoperire rezolvă un mister vechi de 50 de ani în privinţa modului în care moleculele cele mai bogate în zaharuri trec de la plantă la plantă, şi deschide posibilitatea unor noi tipuri de antibiotice.
