Laura Codruța Kovesi a explicat, marți, cauzele pentru care, la nivel public, există o percepție potrivit căreia calitatea dosarelor DNA în 2015 a scăzut „ușor” față de anul 2014, printre motivele invocate numărându-se numărul de dosare și complexitatea lor, dar și lipsa unei practici judiciare unitare.
Kovesi a arătat că, deși indicatorii de calitate ai DNA s-au îmbunătățit în 2015, există acea percepție conform căreia calitatea dosarelor ar fi fost „ușor mai mică” față de anul 2014.
„Un prim argument ar fi acela că soluțiile noastre sunt de foarte multe ori tehnice, nu sunt suficient explicate și poate în anumite situații ar trebui să venim cu explicații în plus. Mi s-a întâmplat de foarte multe ori ca nu numai jurnaliști, dar și cetățeni să mă întrebe, în situația în care o persoană a fost eliberată din arest, dacă acea persoană a scăpat și a trebuit să explic „Nu, eliberarea unei persoane din arest nu echivalează cu o soluție de nevinovăție. Procesul continuă, aceasta e doar o etapă intermediară”. De asemenea, de foarte multe ori a trebuit să explic că o condamnare cu suspendare nu echivalează cu o nevinovăție. Nu toate persoanele trimise în judecată pentru corupție trebuie să fie condamnate la pedepse cu executare”, a explicat Kovesi.
Procurorul șef al DNA a făcut aceste afirmații la evenimentul de lansare a Raportului Freedom House România privind recuperarea produsului infracțiunii — de la prejudiciu până la confiscare — și a doua ediție a Indexului Sustenabilității DNA realizat de Romanian Center for European Policies.
O altă explicație pentru această percepție este, din punctul său de vedere, creșterea numărului de dosare trimise în instanță și a complexității lor.
„Au fost deschise investigații în zone unde nu exista până acum practică judiciară și astfel a fost inevitabil ca în unele situații să existe puncte diferite de vedere cu ale instanțelor de judecată”, a adăugat procurorul șef al DNA.
De asemenea, Kovesi susține că o cauză „extrem de importantă” în acest context este intrarea în vigoare a noilor coduri și, prin urmare, lipsa unei practici judiciare unitare.
„Intrarea în vigoare a noilor Coduri a adus și o practică judiciară neunitară și care până în prezent nu este consolidată. Am avut soluții diferite pe aceleași tipuri de măsuri sau de proceduri, ceea ce de multe ori a putut crea această percepție că cineva a greșit. (…) Poate că în sistemul judiciar putem să spunem că aceste soluții diferite pe același gen de probleme constituie interpretări diferite ale legii, dar iată că pentru cei din afara sistemului aceste soluții diferite se traduc prin prejudicii de imagine. Cred că este important ca în interiorul sistemului să găsim acele mecanisme pentru a unifica practicile judiciare”, a conchis Kovesi.
