Aplicarea Legii privind darea în plată va duce la descurajarea creditării în România, și, pe cale de consecință, a creșterii economice, efectele acesteia fiind luate în calcul de BNR și în ceea ce privește prognozele de inflație, a anunțat marți Mugur Isărescu.
„Am revizuit în jos deviația PIB ca urmare a mai multor factori, dar în special ca urmare a efectelor probabile ale aprobării și intrării în vigoare a Legii privind darea în plată. (…) Punerea în practică a Legii privind darea în plată descurajează creșterea economică și ne-a determinat să modificăm traiectoria deviației PIB”, a explicat guvernatorul în cadrul conferinței de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.
Conform acestuia, Banca Națională nu și-a schimbat poziția față de acest act normativ, însă acum a intervenit un factor de noutate, și anume publicarea Legii în Monitorul Oficial.
„A intervenit nou faptul că legea a fost aprobată. Nu mai avem ce să discutăm aici și trebuie să evaluăm impactul în noile condiții. Nu ne-am modificat opinia, dar începem să calculăm impactul. Iar în ceea ce privește impactul, dominanta este incertitudinea. Pe ce ne-am bazat? Pe opiniile care s-au exprimat în piață de către juriști, bancheri, pe faptul că noi nu vedem exact care va fi reacția diverșilor debitori și pe câteva interpretări greu de clarificat ale textului ale legii. Asta înseamnă incertitudine. Și atunci de ce spunem aici efectele probabile ale implementării, dacă este incertitudine? Pentru două motive: incertitudine înseamnă descurajarea creditului, că nu se apucă nimeni să dea mai multe credite dacă are o viziune neclară, în ceață, asupra unui cadru legislativ. Deci aici mergem aproape spre probabilități ridicate: creditul în România va fi descurajat. Ca urmare, și creșterea economică”, a subliniat Mugur Isărescu.
În plus, un semnal de încetinire a creditării este dat de reacția băncilor. „Au anunțat că o vor contesta (Legea—n.r.), și-au schimbat condițiile de creditare. Toate duc spre o creștere mult atenuată a creditării în România. Nu puteam în prognozele noastre de inflație să nu ținem cont de aceste lucruri”, a subliniat guvernatorul BNR.
La revizuirea în jos a traiectoriei deviației PIB față de nivelul potențial au mai contribuit, potrivit guvernatorului BNR, și conduita politicii fiscale, condițiile monetare în sens larg, „adecvate asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu, contribuind la realizarea unei creșteri economice sustenabile”, în timp ce efectul cererii externe este considerat neutru.
