Oamenii credincioși par a-și suprima zonele creierului responsabile de gândirea analitică, dezvoltându-și mult mai bine decât persoanele care se declară atee, cel puțin, partea din creier responsabilă cu empatia.
În urma investigațiilor desfășurate s-a demonstrat faptul că în interiorul creierului nostru există neuroni structurați într-o rețea axată atât pe analiză cât și o rețea folosită pentru a empatiza. Cercetătorii au declarat că mintea umană explorează lumea folosind ambele rețele, creierul fiind capabil să activeze rețeaua potrivită în funcție de context și să o suprime pe cealaltă.
Într-o serie de opt experimente, publicate în revista PLoS ONE, cercetătorii au descoperit un lucru care confirmă această teorie. Astfel, cu cât un om empatizează mai mult, cu atât sunt şanse ca acesta să fie o persoană religioasă, și invers. La fiecare dintre cele opt experimente desfășurate, au participat între 159 și 527 de voluntari.
O astfel de suprimare poate duce la un conflict între știință și religie, a declarat Richard Boyatzis, unul dintre co-autorii cercetării și profesor la Western Reserve University:
„Deoarece rețelele se suprimă reciproc, pot crea două extreme periculoase. Știind acum că acesta este modul în care funcționează creierul nostru, poate vom reuși pe viitor să creăm un echilibru între adepții celor două teorii opuse, sau măcar să îi facem să conștientizeze faptul că vinovat de disputele contradictorii este creierul nostru care nu poate accesa ambele rețele simultan”.
Există o discrepanță din ce în ce mai mare între țările în care oamenii se declară atei și cele în care persoanele se consideră persoanele religioase. Potrivit Global Index of Religion and Atheism, China se află pe primul loc în topul ţărilor ateiste, urmată de Japonia, Australia, dar și de unele state din Europa precum Franța sau Cehia.
