Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, PNL ar obţine 40,1% din totalul voturilor, iar PSD 36,3%. Intenția de vot de care beneficiază PNL continuă să se deprecieze, în ciuda oportunităților oferite de incidentul de la Colectiv și demisia cabinetului Victor Ponta. În schimb, după o perioadă de scădere generată de erodarea la guvernare, PSD câștigă față de luna septembrie 1,3 procente în intenția de vot.
Singura formațiune care ar mai intra în Parlament conform sondajului efectuat în lunile noiembrie-decembrie este UDMR, fapt ce confirmă tendința scenei politice românești de a se reorganiza pe coordonatele unui un sistem politic bipartid.
Prima formațiune aflată sub pragul electoral este Mișcarea Populară, care câștigă aproape 2% față de luna septembrie, ajungând la 4,4% intenție de vot. Această evoluție este cel mai probabil și o consecință a preluării de către Traian Băsescu a funcției de președinte a formațiunii populare.
În clasamentul intenției de vot urmează ALDE, care înregistrează față de luna septembrie un avans de 1,4 procente, pe fondul aparițiilor publice mult mai incisive din ultima perioadă, venite din partea lui Călin Popescu Tăriceanu.
Scandalul provocat de decesul polițistului care făcea parte din coloana oficială a lui Gabriel Oprea și tragedia din clubul Colectiv din București au afectat puternic UNPR, care înregistrează o scădere a intenției de vot față de luna septembrie și ajunge la 2,6%.
Clasamentul este încheiat de M10 (cu 2,4%, față de 2% în septembrie), PSRO (cu 2,1%, față de 2% în septembrie), PRM (cu 1,1%, față de 1,3% în septembrie) și PNȚCD (cu 1%, față de 1% în septembrie).
Este demn de remarcat că aproape jumătate din populație (44,1%) nu a indicat o opţiune de vot (27,6% nehotărâţi, 10,5% nu merg la vot, 6% non-răspunsuri). Explicația pentru numărul mare al non-răspunurilor trebuie căutată în amplificarea nemulțumirii față de actuala clasă politică și partidele tradiționale, pusă de altminteri vehement în evidență de fenomenul Colectiv.
Din punct de vedere demografic, 41,6% dintre respondenții bărbați cu o opțiune de vot își exprimă preferința pentru PNL, respectiv 34% pentru PSD. 38,1% dintre respondenții de sex feminin ar alege PNL, 39,2% PSD.
Pe grupe de vârstă, 50,7% dintre respondenții cu o opțiune de vot care au vârsta între 18 și 34 de ani ar alege PNL, în timp ce doar 26,3% din aceeași categorie de vârstă optează pentru PSD. 43,5% dintre respondenții cu o opțiune de vot care au vârsta între 35 și 49 de ani ar alege PNL, respectiv 26,3% PSD. 37,3% dintre respondenții cu o opțiune de vot care au vârsta între 50 și 64 de ani ar alege PNL, iar 36,7% PSD. 27,1% dintre respondenții cu o opțiune de vot care au vârsta de peste 65 de ani ar alege PNL, iar 55,6% PSD.
34,8% dintre respondenții care exprimă o opțiune de vot cu studii primare ar alege PNL, iar 50,4% PSD. 43,2% dintre respondenții care exprimă o opțiune de vot cu studii medii ar alege PNL, iar 34,% PSD. 35,7% dintre respondenții care exprimă o opțiune de vot cu studii superioare ar alege PNL, iar 29,5% PSD.
43,6% dintre respondenții care exprimă o opțiune de vot și locuiesc în mediul urban ar alege PNL, iar 31,2% PSD. 35,8% dintre respondenții care exprimă o opțiune de vot și locuiesc în mediul rural ar alege PNL, iar 42,6% PSD.
Pe regiuni istorice, 37,4% dintre respondenții care exprimă o opțiune de vot și locuiesc în Moldova, Bucovina ar alege PNL, iar 46,6 % PSD. 41,5% dintre respondenții care exprimă o opțiune de vot și locuiesc în Muntenia, Oltenia, Dobrogea ar alege PNL, iar 38,9% PSD. 45,3% dintre respondenții care exprimă o opțiune de vot și locuiesc în Banat, Crișana, Maramureș ar alege PNL, iar 24% PSD. 37% dintre respondenții care exprimă o opțiune de vot și locuiesc în Transilvania ar alege PNL, iar 28,3% PSD.
Aproape jumătate (47,2%) din populație consideră că este nevoie de partide noi în România deși este reticentă cu privire la șansele ca asemenea formațiuni să supraviețuiască, iar 40,7% le susțin apariția deși cele apărute în ultima perioadă au dezamăgit. Un procent important din populație (41,6%) se poziționează chiar mai radical, considerând că toate partidele existente în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi.
Totuși, întrebați dacă ar vota un partid nou înființat doar puțin peste o treime dintre români (36,2%) răspund pozitiv, în timp ce 30,1% declară că nu sunt hotărâți (21,4%) sau aleg varianta NS/NR (8,7%), inclusiv ca urmare a faptului că discutăm despre o situație ipotetică.
Dintre cei 30,1% dintre respondenți care nu sunt hotărâți sau nu răspund la întrebarea privind disponibilitatea de a vota un partid nou înființat, 28,7% ar fi dispuși să acorde votul unei astfel de formațiuni dacă ar promova persoane care nu au mai fost până acum afiliate politic. Aproape două treimi rămân însă nehotărâți sau aleg în continuare varianta NS/NR.
Așadar, există un segment important din populație dispus să acorde votul unei formațiuni noi, în măsura în care aceasta ar răspunde unor așteptări ale electoratului în căutare de schimbare, cum ar fi promovarea unor persoane care nu au mai fost implicate până în prezent în viața politică.
METODOLOGIE
Sondajul „Barometrul INSCOP– Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Volumul eșantionului a fost de 1071 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
